Despre Conac
Ești într-un loc înzestrat, unde legenda spune că doar de pășești pe
aceste tărâmuri, te vindeci de gânduri rele și prin puterea apei, chipul ți-e voios.
Ia loc și bucură-te de frumusețea Conacului ce poartă prima denumire a Sângeorzului, Sanct Gurgh.
Descrierea Operelor
Conacul este înnobilat de lucrările realizate de artistul Cassian
Întregul este un tot fragmentabil. Din el se desprind părțile. Ele sunt strâns legate de esența întregului, dar cu toate acestea, calitatea lor de a fi precis delimitate le fac să devină la rândul lor întreguri. Partea nu există fără întreg iar întregul încetează a fi ca atare dacă este privat de una dintre părțile sale. În raportul întreg-parte întregul explică partea și partea explică întregul.
Faţă de obişnuinţa modernă de a separa partea și întregul, este dezvoltată o interesantă perspectivă asupra relaţiilor complexe dintre parte și întreg. Departe de orice idee a separaţiei între termenii amintiţi (partea și întregul), întregul tinde natural spre coerenţă sau unificare, lucru imposibil de reușit însă fără aportul părții. Practic, aceste relaţii presupun două aspecte: că partea trebuie să stea în faţa întregului ca o replică a acestuia, şi că, recapitulat în parte, întregul trebuie să stea înaintea universului ca o parte.
Ceea ce caracterizează, în prima instanță, un întreg este faptul ca el reprezintă o colecție de părți. Acest gen de întreguri, de primă instanță, se întâlnesc frecvent.
Constantin Noica elaborează două teorii cu privire la raportul dintre parte și întreg. Acestea sunt logica lui Ares și logica lui Hermes. Potrivit filosofului român, pentru înțelegerea întregului este necesară clarificarea raporturilor dintre individual și general. Aceste raporturi sunt reinterpretate din perspectiva unor distincții fundamentale: situații statistice/ fapte logice, logica lui Ares/ logica lui Hermes.
În logica lui Ares partea este considerată „ca o piesa de schimb, căreia i se poate spune constanta individuală, dar tot neînsemnată rămâne, sau ca o cărămidă care poate fi oricând înlocuită cu o alta, dacă se sparge”. Partea este așezată în întreg și de vreme ce întregul reține totul pentru el, partea devine o simplă variabilă, disparentă sau oricând gata sa fie sacrificată.
„Casa ia locul adăpostului și adăpostește ființa umană: ea devine lumea acesteia! Dacă dorim să desenăm această lume, trebuie să ne‑o imaginăm ca desfășurându‑se după următoarele axe:”
LOC
LOCUIRE
LOCUITOR
LOCUINȚĂ
„Releveu și mantră a Casei, acest desen semantic ne revelă casa ca obiect social total, cum ar fi spus, probabil, Marcel Mauss: nici una dintre axe, nici una dintre perspective nu este completă fără toate celelalte, iar fiecare în parte le poartă în sine pe toate.”
„IC” – GRESIE, OXIZI, PIGMENT, GLAZURĂ, 1200ºC (2020)
Denumirea de Ic face parte din limbajul arhaic și se referă la pana de despicat lemnul. În același registru de idei legate de „parte-întreg-parte”, văd în orice dizolvare, distrugere sau ruptură, șansa coagulării unei noi părți, o circumstanță favorabilă formării unui nou „întreg”. Știm și de la Mircea Eliade (1949): «Fiecare casă arctică și fiecare iurtă septentrională este concepută ca situandu‑se în centrul lumii: stâlpul central sau gaura pentru fum simbolizează un ‹axis mundi›. Putem deci să spunem că omul societăților arhaice se străduiește să trăiască în permanență intr‑un spațiu menținut ‹deschis› prin comunicarea între niveluri cosmice».
Descriere tehnică: Lucrarea este realizată din gresie șamotată, modelată manual. Prima etapă a constat în modelarea volumelor individuale, urmată de o semi-uscare timp de 3-4 saptamâni, după care volumele au fost segmentate și ridicate pentru uscarea finală. Odată uscate volumele au trecut prin prima ardere – biscuit, la 950 de grade. A urmat glazurarea pieselor și întoarcerea lor în cuptor la 1200 de grade, iar ulterior montarea lucrării.